Epilarea naturala

Ce bine-ar fi daca n-ar exista... Este gandul implacabil de dinaintea fiecarei sedinte de epilat. Cel putin, acesta-i cazul meu si sunt convinsa ca nu-s singura. Din pacate insa, natura a hotarat altfel. Si cum nu pare ca vrea sa remedieze aceasta scapare, n-avem incotro: trebuie - cum spune proverbul - sa suferim la frumusete!
EPILATORUL DIN STUP
Pe langa miere si laptisor de matca, apicultura ne mai pune la dispozitie o super-arma in lupta cu imperfect iunile: ceara. Folosita de mii de ani in scopuri cosmetice, inca de pe vremea Egiptului Antic, ceara nu poate fi egalata nici astazi in ceea ce priveste eficienta si, mai ales, siguranta. De origine naturala, aceasta nu presupune niciun risc pentru sanatate si, in plus, se potriveste pentru oricare parte a corpului - inclusiv pentru zonele mai delicate, cum ar fi axilele si partea inghinala, garantandu-ti un efect de durata. Dupa o epilare cu ceara, iti poti petrece vacanta fara grija aparitiei inesteticelor fire de par, pielea ramanand absolut fina aproximativ trei saptamani. Uneori, ce-i drept in cazuri izolate, fericirea poate dura chiar mai mult. Procedeul propriuzis consta in aplicarea cerii in fasii de 15 cm lungime si 5-6 latime, pentru a putea fi dezlipita cu usurinta. Miscarea de smulgere in sensul invers cresterii parului trebuie sa fie hotarata, rapida. Singurul mare dezavantaj al acestei metode este acela ca, pentru a obtine rezultate maxime, firul trebuie sa aiba minimum jumatate de centimetru lungime. Un alt inconvenient arhicunoscut este durerea inerenta din timpul indepartarii benzilor, care, insa, dupa mai multe epilari, scade in intensitate. Oricum, nu este ceva insuportabil. Iar daca te relaxezi, cu atat mai bine. Cosmeticienii atrag atentia ca, din cauza incordarii, foliculii se inchid si ceara nu ajunge pana la radacina firului de par, facand procedura mai neplacuta.
CALDA SAU RECE?
Firul de par este mult mai maleabil, in sensul ca se inmoaie si se smulge mai usor, daca este tratat cu ceara calda. Pentru aceasta, va trebui incalzesti ceara (temperatura optima este de 40 de grade Celsius), in general la bain-marie sau la microunde. Pentru a evita riscul arderii, fii foarte atenta! Iar daca o faci pentru prima data, cere in prealabil sfatul unei persoane avizate. Solutcea mai isteata ar fi sa mergi o data la salon si sa furi meserie. Epilarea in varianta rece implica riscuri mai putine, dar si eficacitate mai redusa. De multe ori, ceara rece nu se lipeste atat de bine de firul de par precum cea fierbinte si nu-l dilata. De aceea, pentru a ob- tine rezultatul dorit, va trebui sa treci banda cu ceara pe zona cu par de mai multe ori. In rest, este o metoda comoda, fara contraindicatii, fiind recomandata si femeilor care au probleme cu circulatia sanguina.
DULCE SI PARFUMAT
O alta metoda anti-blanita este pasta de zahar. Merita incercata. Spre deosebire de epilarea cu ceara, aceasta are un miros mult mai placut. Reteta originala are la baza zahar, apa si suc de lamaie verde (lime). Cele aflate in comert mai pot fi imbogatite cu diverse uleiuri esentiale, care nu doar ca le confera o aroma delicioasa, ci le si atribuie proprietati antiseptice si calmante. Daca vrei sa-ti prepari pasta acasa, pune la fiert, la foc mic, sucul a doua lamai, impreuna cu cinci linguri de zahar si o lingura de apa. Amesteca ingredientele pana cand zaharul se topeste si lichidul devine dens, de culoare auriu-maronie. Dupa ce se racoreste, intinde cleiul pe zona dorita, imediat acopera cu o fasie de panza, asteapta cateva secunde, iar apoi smulge cu totul, la fel ca o banda de ceara, in sensul invers cresterii firului de par. Se spune ca metoda este mai putin dureroasa, intrucat pasta tinde sa se lipeasca de par, si nu de piele. Totodata, acest tip de epilat este si o excelenta exfoliere.
CEARA DE ALBINE
Este o ceara naturala produsa in stup, sub forma de scari subtiri, de catre albinele melifere tinere (cele care au intre 12 si 17 zile). O secreta prin opt glande de pe suprafata ventrala a abdomenului. Marimea glandelor depinde de varsta albinei lucratoare. In general, ele se atrofiaza treptat in urma zborurilor zilnice. La inceput, ceara fagurelui este aproape alba, devenind, in timp, prin incorporarea uleiurilor din polen si propolis, galbena sau maronie.


Natalia Talmacec