Cat de sus vrei sa ajungi

Cuvantul a luat nastere de la primii impatimiti ai urcusului pe munte. Practicand acest hobby in muntii Alpi, a aparut ceea ce azi inseamna alpinism. Nu trebuie sa fii doar curajos pentru a-l practica, este un sport in care fizicul si psihicul trebuie sa lucreze impreuna in fata unui efort prelungit. Este, in primul rand, un sport al cunoasterii de sine. Tenacitatea, perseverenta si echilibrul sunt prietenii tai alaturi de care vei cuceri muntele, in pofida conditiilor neprielnice: ploaie, gheata, soare puternic.
EPOCA DE AUR
Medicul Michel Paccard si cautatorul de comori Jaques Balmat au fost primii care au marcat alpinismul mondial, in urma ascensiunii celui mai inalt varf din Alpii Francezi, Mont Blanc (4.807 m). De la aceasta data (august 1786) a inceput cucerirea varfurilor din Alpi, cat si a celor din restul Europei. Un explorator al Alpilor este si John Ball, care, in perioada 1853-1866, s-a "catarat" pe 32 de varfuri. Drept rasplata, multe piscuri sau chiar munti poarta numele celor care au ajuns acolo pentru prima oara. "Epoca de aur" a alpinismului clasic este denumirea data acestei perioade, care se intinde pana la finalul secolului al XIX-lea. Datorita numarului mare de pasionati, s-au intemeiat asociatii si cluburi de alpinism, primul dintre acestea fiind infiintat in 1857. Dupa numai 15 ani de la aparitia clubului englez, cativa sasi au pus bazele primului club romanesc: Clubul Alpin al Transilvaniei. Cativa ani mai tarziu, in 1983, a aparut si primul club de schi in Glaris - Elvetia.
PE DRUMURI DE MUNTE
Cand faci alpinism, totul conteaza: maniera de a urca, tehnica, rezistenta si traseele alese. Alpinismul clasic inseamna parcurgerea crestelor, branelor, muchiilor, precum si a vailor in conditii de vara sau iarna, presupunand infruntarea diverselor dificultati tehnice, printre care si catarare de pana la gradul 3A. Alt tip de alpinism este cel tehnic, care include catararea pe pereti mari de stanca (big-wall), catararea pe gheata - escaladarea cascadelor de apa inghetata - si mixt, care are ca principala componenta tehnica Dry tooling sau catararea pe suprafete fara gheata cu echipament pentru gheata (crampoane, pioleti, coltari si unelte specifice). Adrenalina, trairi, senzatii, toate se amplifica odata cu inaintarea pe suprafata inghetata si cresterea altitudinii.
ESCALADE
Daca vrei sa cuceresti vreun varf celebru, este bine sa iei in serios alpinismul. Ai nevoie de cursuri de initiere, mai ales atunci cand alegi catararea libera sau escalada. Considerata sport extrem, iti ofera doze bune de adrenalina, in orice perioada a anului. Ai nevoie de imbracaminte si incaltaminte adecvate, pioleti, coltari si echipament de bivuac. Esca lada presupune ca "munca" sa se faca in echipa. Cataratorul urca folosindu-se de prize naturale, iar secundul face filajul, adica se asigura ca partenerul sau va fi sustinut daca va cadea. Catararea libera include in categoriile de tehnici si Boulderingul sau catararea la inaltimi mici, fara coarda, si Builderingul sau alpinismul utilitar. Pe acesta din urma il poti vedea astfel ca pe un hobby, job sau o afacere. In functie de stil, poti incerca catararea artificiala sau mecanica, catararea solitara, catararea solointegral (fara coarda), catararea "la vedere", trekking-ul (pe poteci), hiking-ul (in afara potecilor).
ALPINISMUL ROMANESC
Pentru ca este o pasiune destul de costisitoare, iar conditiile nu sunt deloc prielnice, alpinismul din Romania este in involutie. Avem pasionati, dar nu si participanti la concursurile din strainatate. Federatia Romana de Alpinism si Escalada organizeaza anual 10 competitii in toate ramurile alpinismului. Motivul cresterii adrenalinei se vede in media de varsta a celor inscrisi la cluburi: 26-27 de ani. Numarul cluburilor Federatiei a scazut si el la doar 20, fata de anii trecuti. Copilul minune al alpinismului romanesc este Crina Coco Popescu, care la doar 14 ani a realizat doua performante: a urcat pe cel mai inalt vulcan din lume, Ojos del Salado (6.891 m), si a reusit sa ajunga pe varful cel mai inalt din America Latina, Aconcagua.
UNDE IN ROMANIA?
Nu mai inalti de 2.600 m, Carpatii nu ofera posibilitatea desfasurarii alpinismului de iarna decat intre lunile noiembrie-aprilie. Prielnici pentru acest sezon sunt Carpatii Meridionali cu zone ca: Fagaras, Retezat si Piatra Craiului, care impresioneaza prin multitudinea peretilor de calcar, perfecti pentru catarare. Ca performanta de iarna, parcurge creasta de la Baile Herculane la Sinaia! Zona nu marul unu a alpinismului romanesc este cea a Muntilor Bucegi. Acestia dispun de cei mai mari pereti din tara, oferind cele mai lungi rute si trasee alpine cu un grad ridicat de dificultate. Gasesti al treilea mare loc de catarare din Romania, dupa Bucegi si Piatra Craiului, in Muntii Hasmas (Cheile Bicazului, Lacul Rosu), dar primul loc ca dificultate a traseelor. In Muntii Macin poti practica escalada curata (clean climbing), cea in care se folosesc tehnici si instrumente de catarat care nu ar putea dauna rocii.
IN EUROPA
Este inedit sa mergi in Alpi sa vezi unde a luat nastere "isteria" cataratului. Dar nu e singurul loc la mare cautare, europenii isi mai incearca puterile cu muntii Pirinei ai Spaniei. Dar splendoarea alpinismului est-european este Croatia - Coasta Dalmata.

Gabi Serea