login inregistreaza-te newsletter Adrese magazine Plafar
Plante-de-la-a-la-z

Marul lupului

ARISTOLOCHIA CLEMATITIS, FAM. ARISTOLOCHIACEAE
Marul-lupului, cunoscuta sub denumirea populara de Remf, este o specie ierboasa, perena, de 30-80 cm inaltime, cu frunze lung petiolate, oval triunghiulare, cu baza adanc cordata, de culoare verde-inchis pe partea superioara. Florile, cate 3-5, sunt asezate la subsuoara frunzelor, de culoare galbenpalid. Fructul este globulos, galben- verzui, are 3-4 cm in diametru, semanand cu un mar, de unde si denumirea populara. Este o specie care suporta umbra si lumina directa si este intalnita in paduri, cranguri, in semanaturi si ca buruiana in vii. Creste in zonele de campie si deal.

O PLANTA EXTREM DE TOXICA
Toate partile contin acid aristolochic (3,4-metilendioxi-8-metoxi- 10-nitro-fenantren-1-carboxilic) ulei esential, magnoflorina, aristolochina, colina, sitosterine, trimetilamina, alantoina, derivati de natura flavonoida, acid citric etc. Are actiune purgativa drastica, utilizarea in acest scop fiind contraindicata,la fel ca si utilizarea in medicina populara ca emenagog, ocitocic sau antireumatic, poate duce la accidente grave din cauza toxicitatii acidului aristolochic, in special. In urma cu patru decenii, unii cercetatori din tara noastra au izolat acidul aristolochic pentru a demonstra actiunea de stimulare a fagocitozei, potentand actiunea serului sanguin prin formare de beta lizina. In acea vreme, se considera ca acidul aristolochic poate compensa fagocitoza scazuta in urma administrarii citostaticelor, antibioticelor si corticoizilor de sinteza. Chiar s-a preconizat utilizarea acidului aristolochic ca medicament in unele afectiuni cronice ca: laringite, bronsite cronice, ulceratii de decubitus, osteomielita etc. Fara suficiente studii farmacologice, microbiologice si oncologice, s-a demonstrat actiunea antibiotica si antitumorala.

Ovidiu Bojor, Dr. Farm., Presedintele Patronatului Planta Romanica
MARI RISCURI TERAPEUTICE

In ultimele doua decenii, in urma cercetarilor si studiilor clinice, s-a dovedit contrariul. In anul
1994, ESCOP, forul stiintific international de mare prestigiu, a publicat o lista cu plantele cu mari riscuri terapeutice, in care fi gureaza toate speciile de Aristolochia, ca fi ind puternic carcinogene si genotoxice si neaducand niciun benefi ciu terapeutic. Chiar si utilizarea externa este contraindicata.
Alte articole

Fagul

Pinul

Top articole

Pelinul

Coada soricelului

Parerea cititorilor despre acest articol
Adauga un comentariu
 
  • Plafar on Facebook