Lacramioare margaritare

Este o specie ornamentala, spontana sau cultivata in gradini, cunoscuta de toti. Planta contine heterozide cardio tonice (convalatoxidul, convalozidul, convalatoxolul, glucoconvalozidul etc), saponozide (convalarina, convalamarina), precum si substante cu actiune hemolitica, acizi organici, colina, substante minerale etc. In plus, florile mai contin si mici cantitati de ulei esential. In ceea ce priveste indicatiile terapeutice, recomandarile vizeaza, in principal, extractele din frunzele de Lacramioare, datorita heterozidelor cardenolidice cu actiune cardiotonica si diuretica. Efectele sunt rapide, dar de scurta durata, neprezentand fenomenul de acumulare.
MOD DE UTILIZARE
Se administreaza sub forma de extract apos sau tinctura, precis dozate, pentru efectele cardiotonice si diuretice. Convalatoxina pura era folosita odinioara sub forma de solutii injectabile in insuficienta cardiaca.
PREPARARE
Extractele se produc numai in fabrici de medicamente si se administreaza numai in dozele prescrise de medic.
OBSERVATII SPECIALE
S-au semnalat cazuri de intoxicatii grave, in special la copiii care au baut apa din vazele in care se pastrau florile de Lacramioara. Sunt cateva plante in flora spontana care cresc in padurile unde infloresc Lacramioarele si au frunzele foarte asemanatoare, putand da nastere unor confuzii. Dintre acestea, mentionam Leurda (Allium ursinum), care se foloseste ca salata de prima vara. Leurda are insa florile asezate in umbele (ca panza unei umbrele) nu insirate in racem (in forma de ciorchine) ca Lacramioarele. Dar diferentierea caracteristica este ca frunzele de Leurda au un pregnant miros si gust de Usturoi, de unde si denumirea populara de Usturoita. O alta planta cu frunze asemanatoare cu Lacramioara este Pecetea lui Solomon (Polygonatum sp.), numita Cercelusi sau Clopotei. Aceste specii au multe frunze asezate alternativ pe tulpina si fructele violacee, in timp ce Lacramioarele au frunzele asezate radial, iar fructele sunt rosii.







OVIDIU BOJOR, Dr. Farm., Presedintele Patronatului Planta Romanica