Stejarul

Arbore falnic, inalt de 40-50 m, secular, stejarul e cunoscut de toti. Pe vremuri, ocupa 21% din suprafata padurilor noastre.
CONTRIBUTII FITOTERAPEUTICE
Materia prima (Cortex Quercus) este scoarta tanara recoltata in lunile martie- aprilie de pe ramurile de 3-5 ani, cu o grosime de pana la 10 cm, numai din parchete, pe masura taierilor. Sub aspectul compozitiei chimice, scoarta contine acid cvercitanic (9-15%), catechine, acid elagic, acid galic, substante de natura triterpenica: friadelinal, acid nictanic, acid roburic, cuercetina, acizi cinamomici si derivati flavonoidici, substante pectice si rezinoase, zaharuri, saruri minerale.
BENEFICII
Actiunea biologica se bazeaza pe proprietatea de precipitare a proteinelor, inclusiv a bacteriilor nocive. Are efect astringent, hemostatic si antiseptic. Foarte utilizata in trecut, scoarta de stejar este astazi folosita din ce in ce mai rar. De regula, era recomandata in tulburari digestive ca antidiareic si ca antidot in intoxicatiile cu alcaloizi, saruri toxice metalice (plumb, cupru, stanin etc.). Extern, decoctul se utiliza pentru plagile supurante. Empiric, scoarta de stejar se utiliza in leucoree, metrite, hemoroizi etc. Tot extern, se mai aplica, sub forma de decoct, in gargariseala, pentru ameliorarea stomatitelor, Ghinda (Fructus Querci), frunzele si galele de pe frunze produse de himenoptera.
GHINDA, A DOUA MATERIE PRIMA
In ceea ce priveste carbunele de ghinda, care se foloseste ca antidiareic in unele produse, trebuie avut in vedere faptul ca ghinda contine grasimi care prin torefiere sau calcinare pot produce acroleina, o substanta cancerigena. De aceea, e recomandat ca inainte de calcinare, ghinda sa fie degresata.
INTRA iN COMPOZITIA REMEDIULUI FLORAL FLORIT 22 OAK (STEJAR).



OVIDIU BOJOR, Dr. Farm., Presedintele Patronatului Planta Romanica