Efectele vulcanului cu bune si rele

A semanat panica in Islanda, unde a provocat un dezastru ecologic si social evident, fotografiile facute in zona fiind mai elocvente decat orice descriere - toate par a fi in alb si negru. Culorile au fost eliminate implacabil de un strat gros de cenusa care a acoperit tot ce se poate vedea, pe o raza de cateva zeci de kilometri, aerul fiind irespirabil, iar zilele devenind nopti timp de aproape o saptamana de la eruptie. Locuitorii celor 30 de ferme din regiune au fost evacuati in repetate randuri, de teama unor inundatii masive determinate de topirea ghetarilor care acopera vulcanul incins, viata lor fiind zdruncinata la propriu in noaptea din 14.04.2010 – momentul in care a explodat Eyjafjallajokull.
De-a lungul istoriei, eruptiile vulcanice masive au declansat perioade de racire globala, iar climatologii sustin ca fenomenul ar putea sa se întample si acum, daca Eyjafjallajokull va continua sa erupa, scrie The Atlantic.
MAI PUTIN CO2 IN AER
Privind insa dintr-o perspectiva mai larga evenimentul, acesta nu mai pare la fel de gri. In primul rand pentru ca, asa cum a anuntat Aviation Environment Federation (AEF), o organizatie cu sediul in Marea Britanie, anularea mai multor zeci de mii de zboruri, ca urmare a eruperii lui Eyjafjallajokull, a antrenat o scadere a emisiilor de dioxid de carbon ale avioanelor cu 1,3 milioane de tone. De regula, aproximativ 2% din emisiile de CO2 sunt puse pe seama companiilor aeriene, dar in Europa, unde foarte multi pasageri recurg la serviciile transportului aerian, aceasta cota este mult mai mare. In medie, circa 28 000 de zboruri zilnice emit aproximativ 560 000 de tone de dioxid de carbon in spatiul aerian euro pean, ceea ce reprezinta o treime din emisiile pe plan mondial. Ecologistii britanici au estimat ca in cele patru zile cat a fost efectiv inghetat traficul aerian s-au economisit 1,3 milioane de tone de CO2, cifra corespunzand emisiilor anuale ale unor astfel de tari precum Malawi, Sierra Leone si Rwanda. Dupa anularea curselor aeriene, oamenii s-au reorientat spre transportul feroviar, cel cu feribotul si video conferinte. O eruptie de vulcan nu se intampla in fiecare zi, dar invatamintele pe care ar trebui sa le tragem din aceste zile post-vulcan este ca lumea nu se opreste in loc si ca oamenii pot gasi cai alternative zborului cu avionul, a declarat pentru The Times reprezentantul AEF, Jeff Gazzard. Alte estimari ridica cifra economiei de CO2 chiar mai sus. Astfel, potrivit Asociatiei de Transport Ecologic, interzicerea zborurilor a generat o reducere a emsiilor de dioxid de carbon cu 2,8 milioane de tone. Desigur, si eruptia propriu-zisa a vulcanului a aruncat in atmosfera CO2, insa cele apro ximativ 15 000 de tone de noxe proiectate de Eyjafjallajokull reprezinta o cantitate infima fata de ce ar fi produs avioanele tinute la sol.
60 DE ANI DE ACUM INCOLO VA MAI ACTIVA EYJAFJALLAJOKULL, VARFUL SAU DE ACTIVITATE FIIND ASTEPTAT IN JURUL LUI 2030
DRAMA OAMENILOR DIN JURUL VULCANULUI
Multi fermieri si familiile lor au fost nevoiti sa-si paraseasca fermele care se aflau in cea mai grav afectata zona. Altii, insa, au decis sa ramana pentru a avea grija de animalele lor, principalul pilon al comunitatii de acolo. Pe cat posibil, animalele sunt tinute in interior, in grajduri, intrucat florura din cenusa vulcanica ce s-a asezat peste toate pajistile este extrem de toxica. Majoritatea fermierilor inca mai au un stoc bun de hrana pentru oi si vaci in grajduri si hambare. Sudul tarii a suferit multe tulburari geologice in ultimii ani, asa ca locuitorii au fost pregatiti oarecum pentru un dezastru de acest fel. Ramane de vazut daca-i vor face fata.
O VARA MAI RACOROASA
Chiar daca Organizatia Mondiala a Meteorologiei s-a grabit sa aprecieze ca influenta norului de cenusa asupra climei va fi nesemnificativa, fenomenul de racire va avea, totusi, loc, ceea ce nu-i deloc rau, in special pentru locuitorii marilor orase, sufocati in ultimii ani de canicula in lunile de vara. Argumentul ar fi ca cenusa lui Eyjafjallajokull nu a ajuns in paturi mai inalte ale atmosferei, unde efectele climatice ar fi fost mai puternice. Privind in urma insa, constatam ca ultima eruptie a vulcanului impricinat, din 1821, a durat doi ani si nu-i exclus ca si de data aceasta vulcanul sa pufaie daca nu la fel de mult, cel putin un an, spun expertii. Ce poate insemna acest lucru? Specialistii ne invita, din nou, sa cautam raspunsul in trecut. Astfel, ca urmare a ultimei eruptii, din 1821, cand norul lui Eyjafjallajokull a fost dublat de cel al mai marelui sau vecin Katla, temperatura medie in Emisfera Nordica s-a redus cu aproximativ 3 grade Celsius.
Cenusa degajata de explozia lui Eyjafjallajokull are o culoare gri spre negru si este alcatuita din particule foarte mici de roci vulcanice, fiind la fel de fina ca pudra de talc. Atunci cand este inhalata, poate determina iritatii serioase ale sistemului respirator.
VA EXPLODA OARE SI KATLA?
Katla, care in traducere inseamna sora infuriata, este situat in vecinatatea vulcanului de sub ghetarul Eyjafjallajokull, iar de-a lungul vremii, a devenit activ la scurt timp dupa acesta din urma. Eyjafjallajokull a erupt de trei ori in istorie – in 926, 1612 si 1821. De fiecare data, a erupt si Katla. De 22 de ori insa, Katla a erupt independent de Eyjafjallajokull. In timpul eruptiei din 1700, de pilda, el a determinat o scadere a temperaturii suficient de mare cat sa inghete raul Mississippi! Iar in 1918, eruptia sa, care a durat un an, a provocat inundatii masive. Aceasta a fost si ultima data cand Katla a dat in clocot, ceea ce justifica ingrijorarile seismologilor care se asteapta la o surpriza din partea acestui vulcan, mai ales ca, de regula, acesta se trezeste o data la o suta de ani... Daca erupe, norul de cenusa de la Katla ar putea ajunge pana in stratosfera, de unde va putea fi purtat in intreaga lume si va bloca razele soarelui.
DE CE ANUME S-AR INFURIA KATLA?
Activitatea unui vulcan adesea antreneaza intrarea in activitate a urmatorului vulcan, explica Pall Einarsson, profesor de geofizica la Universitatea din Islanda. Intre camerele cu magma care alimenteaza fiecare vulcan functioneaza un principiu similar vaselor comunicante. Vulcanii intra in eruptie din cauza presiunii pe care o exercita magma intr-o camera, dar cand presiunea scade intr-o ca mera, poate creste in camera vecina. Eruptia vulcanilor proiecteaza in stratosfera dioxid de sulf, iar gazul se transforma ulterior in picaturi minuscule, cunoscute sub numele de aerosoli de acid sulfuric, care reflecta lumina solara.


Natalia Talmacec