Disparitia hranei in lume

O suta de mii de persoane mor de foame sau de urmarile sale imediate in fiecare zi! Cu toate acestea, Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie (F. A. O.) din cadrul Natiunilor Unite continua sa-si vada de rapoarte si cifre, servindu-ne asigurarea ca agricultura mondiala, la capacitatea actuala de productie, ar putea sa hraneasca fara probleme 12 miliarde de fiinte umane, respectiv dublul populatiei actuale.
MASA DE INFOMETATI, IN CRESTERE
In doar cinci ani de zile, numarul oamenilor care sufera de foame a crescut cu 75 de milioane, fenomen explicat prin majorarea preturilor materiilor prime pentru industria alimentara. In raportul sau privind insecuritatea alimentara in lume pentru anul 2008, F. A. O. ajunge, in cele din urma, la concluzia ca foamea isi accelereaza marsul pe glob. In total, 923 de milioane de pamanteni i-au cazut deja victime, ceea ce inseamna cu peste 8% mai mult fata de perioada 2003-2005, in timpul careia subalimentarea a reinceput sa creasca, dupa o lunga stagnare de aproape 15 ani. Statistic vorbind, intre 1992 si 2003 procentajul persoanelor suferinde de foame scazuse de la 20 la 16%, pentru ca, incepand din 2003, curba sa urmeze un sens ascendent. Astazi, 17% din omenire este infometata.
CEI MAI FLAMANZI
Regiunile Asia-Pacific si Africa Subsahariana sunt cele mai afectate. Aici, 89% din populatie se naste si moare flamanda. Din cele 75 de milioane de noi persoane infometate inregistrate in 2007, 41 de milioane provin din Asia-Pacific, si 24 de milioane, din Africa. Nici America Latina, Orientul Mijlociu sau Africa de Nord nu stau pe roze. De fapt, nici noi. Anul trecut, in Romania, existau 1,22 de milioane de persoane sub limita saraciei, numarul lor ajungand la 1,59 de milioane in acest an.
PUTINA SI PROASTA
Discutam de mancare, desigur. Fatalitatea secatuirii resurselor, combinata cu cinismul politicilor agricole, a condus la paradoxul ca lumea numara azi un miliard de infometati si un miliard de obezi. Omul se va confrunta - de fapt deja se intampla - nu numai cu mai putina hrana, ci si cu o o ferta alimentara de calitate inferioara, saraca in nutrienti si impregnata cu substante periculoase, chiar nocive, pentru sanatate: grasimi saturate in exces, coloranti artificiali, potentiatori de gust si aroma si tot felul de conservanti si reziduuri chimice proveniti din procesul de productie, precum azotati, mercur, plumb etc. Iar daca ne gandim si la ofensiva organismelor modificate genetic, sfarsitul hranei pare si mai aproape.
In era supermarketurilor, aproape un miliard de oameni adorm in fiecare seara flamanzi, iar 90% dintre ei sunt femei si copii.

Natalia Talmacec